Educație și cultură

Sărbători și port tradițional
Sărbători și port tradițional

Sărbătorile și obiceiurile din sat ne amintesc de vacanțele petrecute cândva alături de bunici, când Crăciunul răsuna de colinde, când nu erau sărbători pascale fără grupurile de flăcăi ce porneau voioși la stropit, când încă ne bucuram de balul strugurelui.

În Izvoru Crișului, pe perioada sărbătorilor religioase, cum sunt Rusaliile sau Confirmarea, de exemplu, oamenii încă îmbracă portul tradițional, renumit pentru culorile sale vii și motivele specifice, și merg la biserică. Nu există casă în care gospodinele să nu pregătească delicioase mâncăruri tradiționale (ciolan cu fasole și gulaș…)

Țara Călatei este renumită pentru portul tradițional impozant și impresionant datorită motivelor, culorilor și proporțiilor. Cândva, era purtat zi de zi, azi mai este folosit în zilele de sărbătoare.

Fetele poartă pe cap o cunună (párta), după confirmarea religioasă, realizată din mărgele albe și roșii, în spate cu panglici și un ciucure de mătase. Alături de cununi, fetele țin pe braț o eșarfă de lână. Musuiul este cea mai elaborată piesă vestimentară – un șorț / catrință purtată largă în spate, neînchisă în față, având colțurile întoare și băgate în brâu, lăsând astfel să se vadă postavul din interior. Pe cap și în jurul gâtului, fetele poartă un voal (dulándlé), cămașa este încrețită la gât și brodată la guler, având manșete și umeri. Portul este frumos completat de cizmele roșii brodate în lateral.

Tinerii obișnuiau să își monteze potcoave de cupru la încălțăminte. Când vine vorba de portul tradițional bărbătesc, cel mai cunoscut element este sumanul lung din postav, brodat și cu aplicații colorate de postav negru sau verde. Cămașa este largă, cu manșetele și gulerul brodat. În sezonul rece, bărbații poartă pantaloni de postav gri (albi în zilele de sărbătoare) și sumane gri lungi sau cojoace din piele care au aplicații de piele sau cusături la umeri.

Atât bărbații, cât și femeile, poartă veste din piele. Pe cap, bărbații poartă pălării de paie sau de postav de lână, pe care aleasa inimii le pune câte un buchețel de colilie.

 

06.01.2023
Evaluarea culturală
Evaluarea culturală

Arta meșteșugului la Izvoru Crișului
Prin 1276, localitatea denumită astăzi Izvorul Crișului exista deja. Mărturie stau catastifele prăfuite de la biserică și blazonul comunei. Pământurile pe care le aveau "izvorenii" s-au dovedit dintotdeauna a fi ostile agriculturii. Doar porumbul și, mai apoi, cartoful au vrut să crească peste bulgării nărăvași de sol calcaros. Localnicii au descoperit în schimb că pentru ei firezul, dalta și rindeaua pot deveni mult mai utile decât coarnele plugului. În urmă cu câteva secole doi bărbați umblați prin lume, unul pe nume Korpos și amicul lui, Pentek, după ce s-au întors din Cehia, unde învățaseră meserie, s-au apucat să sculpteze mobilă. De fapt, banale măsuțe și scăunele.
Din tată-n fiu și din mamă-n fiică, tradițiile s-au păstrat cu strictețe aici. Localnicii povestesc, aproape amuzați, că, invidioși pe bunăstarea izvorenilor, au venit oameni din toate părțile să învețe arta lemnului și lucrului de mână.
Aproape două sute de familii produc sau comercializează artizanat. În fața porții oamenii și-au amenajat rafturi sau chiar buticuri, ba unii au dărâmat pereții casei vechi și din prima odaie au făcut magazin. Aici este raiul produselor din lemn. Jucării, cutii și casete de tot felul, table de șah sau creioane uriașe, clepsidre sau pipe, cuiere, funduri de lemn, stative pentru flori, pușculițe, sfeșnice și alte suporturi pentru lumânări, măști sculptate, apoi ștergare, fețe de masă, cergi, bluze și cămăși cu motive populare, atent brodate, covoare, veste, coșuri și coșulețe din nuiele, pălării și papuci din paie, coșuri pentru pâine, coșuri pentru haine, cearșafuri și fețe de pernă, farfurii, solnițe, căni, oale și vaze, bătrâne gherghefuri, traiste din lână, scaune, putini, scrumiere, fiare de calcat cu carbune. Mobila de Izvoru Crișului nu se sculptează; doar se lustruiește și apoi se pictează. Cu motive populare, florale, în special cu laleaua și trandafirul, specifice locului.

Obiective culturale
La nivelul comunei Izvoru Crișului se întâlnesc o serie de tradiții, meșteșuguri și de asemenea și clădiri cu valoare istorică semnificativă și zone naturale protejate. În cele ce urmează prezentăm câteva exemple:

  • Expoziții permanente cu vânzare de obiecte de artizanat.
  • Ateliere familiale de artizanat.
  • Casă etnografică în stil vechi potrivit tradiției.
  • Casa memorială ( Izvoru Crișului , nr. 318) în amintirea revoluționarului pașoptist Vasvari Pal.
  • Construcție din piatră numită "Izvorul Crișului Repede" care datează din anul 1936 și care se află pe locul unde izvorăște râul Crișul Repede.
  • Stâlp memorial în amintirea eroilor Revoluției de la 1848-1849 aflat în fața Bisericii Reformate Izvoru Crișului.
  • Peștera numită "Rakoczi" la izvorul pârâului Szalapataka.
  • Dealul Trandafirilor, singurul teritoriu din Europa unde înflorește Daphne cneorum, floare ocrotită. În cinstea acestei flori timpurii se organizează un festival în zona deluroasă a comunei.
  • Rezervaţia de liliac sălbatic (Syringa vulgaris).
  • Biserica reformată - calvină declarată monument istoric. Biserica este în centrul comunei și are un zid înconjurător care datează din secolul XIV, fiind reconsolidată în secolul XVIII. Biserica este construită din piatră de calcar, turnul clopotniţei la fel. Tavanul din lemn sculptat este pictat. Partea corului este de lemn acoperit cu şindrilă. Bogata ornamentaţie interioară reprezintă o capodoperă a picturilor pe lemn din această regiune, începând cu secolul al XVII-lea. Turnul şi şarpanta de asemenea reprezintă o operă de artă a dulgheriei ardeleneşti din secolele XVI-XVIII. Tavanul bisericii este realizat de faimosul meșter Lorenz Umling cel Bătrân, tâmplar stabilit la Cluj, autorul unor casete policrome în bisericile reformate din zona Cluj-Huedin-Călata.
  • În satul Nadăşu, Biserica Ortodoxă este din lemn şi datează din 1720, una din cele mai fidele biserici ale stilului maramureşean, cu corpul în formă de navă , fiind declarată și monument istoric.

 

02.20.2018
Evaluarea infrastructurii educaționale
Evaluarea infrastructurii educaționale

Infrastructura educaţională este reprezentată la nivelul regiunii Nord-Vest de 819 de şcoli, 209 licee şi 12 şcoli profesionale şi de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuării procesului de reconversie şi adaptare a acestora la cerinţele actuale ale pieţei forţei de muncă, în condiţiile în care existenţa unei forţe de muncă calificate constituie o condiţie de bază pentru atragerea investiţiilor şi în special a celor străine. Desfiinţarea şcolilor din satele mici, cu puţini elevi, favorizează apariţia analfabetismului.

 

La nivelul comunei Izvoru Crișului situația infrastructurii educaționale este următoarea:

Sat

Grădinița

Școala

Izvoru Crișului

Grădinița cu program normal

Școala cu clasele I-VIII

Șaula

Grădinița cu program normal

Școala cu clasele I-IV

Nearșova

Grădinița cu program normal

-

Nadășu

Grădinița cu program normal

Școala cu clasele I-IV


Numărul de elevi la nivelul comunei Izvoru Crișului este de 136 copii.

Total personal didactic: 16 persoane

 

Școala cu clasele I-VIII Izvoru Crișului
Adresa: Judeţ: Cluj; Localitate: Izvoru Crișului; Strada: Principală; Număr: 201
Numărul de clase pe ani de studiu: clasele I - VIII, cate 1 din fiecare  

 

Informații despre personalul didactic:

Numărul de posturi didactice

17.65

Numărul de posturi de conducere

0.78

Numărul de posturi auxiliare

1.25

Numărul de profesori calificaţi

17.65

Numărul de absolvenţi de facultate care predau altă disciplină decât aceea pentru care au fost pregătiţi

1

Numărul de profesori care fac naveta

11

Numărul de persoane din personalul didactic auxiliar (laborant, bibliotecar, informatician, tehnician, pedagog şcolar, asistent social)

1.25


Numărul cadrelor didactice cu diplomă universitară, care predau şi alte discipline decât cele pentru care sunt calificate prin pregătirea universitară: Istorie: 1
Nivel de dotare: 

Lista laboratoarelor şi a cabinetelor şcolare: Laborator de chimie și laborator de informatică.
Dotări

  • număr săli de clasă: 13
  • număr de cărţi: 6.400
  • număr de calculatoare: 30
  • număr de periferice:
  • imprimante: 1
  • scanere: 2
  • copiatoare: 1
  • Număr de echipamente audio-vizuale (video-proiector, video-recorder, TV, sisteme audio): 9

 

Corpuri de clădire:

Denumire

Tip

Anul construirii

Ultima restaurare

Funcţional

Capacitate

Corp Școală

Școală

1964

-

Da

-


Unități subordonate Școlii cu clasele I-VIII Izvoru Crișului:

Nr.

Denumire

Tip unitate

Forma de învăţământ

Limba de predare

1.

Școala cu clasele I-VIII Nadășu

Şcoala clasele I- IV

Învăţământ de zi

Limba română

2.

Școala cu clasele I-IV Șaula

Şcoala cu clasele I-IV

Învăţământ de zi

Limba maghiară

3.

Grădinița cu program normal Nearșova

Grădiniţă cu program normal

Învăţământ de zi

Limba maghiară

02.20.2018